{"id":2197,"date":"2022-10-25T13:38:00","date_gmt":"2022-10-25T13:38:00","guid":{"rendered":"https:\/\/archiwumwolnosci.pl\/?p=2197"},"modified":"2022-11-14T14:01:31","modified_gmt":"2022-11-14T14:01:31","slug":"komitet-obywatelski-1989-r","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/archiwumwolnosci.pl\/ro\/komitet-obywatelski-1989-r\/","title":{"rendered":"ALEGERILE DIN 1989."},"content":{"rendered":"

Alegerile din 1989: Cum s\u0103-\u021bi bifezi adversarul<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Anul 1989 a fost, \u00een primul r\u00e2nd, anul alegerilor din iunie. De\u0219i nu erau pe deplin libere \u0219i de\u0219i asociate cu multe compromisuri, ele au adus totu\u0219i o mare speran\u021b\u0103 \u0219i energie. \u00cen Przemy\u015bl, un ora\u0219 cu mentalitate anticomunist\u0103, nu au existat probleme \u00een str\u00e2ngerea de semn\u0103turi pentru lista Solidarit\u0103\u021bii. \u00cen ciuda \u00eendoielilor cu privire la aranjamentele de la Masa Rotund\u0103, oamenii credeau c\u0103 vor veni vremuri noi \u0219i bune. Reticen\u021ba anterioar\u0103 de a vota la alegerile fraudate pentru parlamentul comunist s-a transformat \u00een entuziasm c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, oameni noi vor fi prezen\u021bi \u00een parlament. Candida\u021bii din partea Solidarit\u0103\u021bii aveau un program despre care se vorbea \u00een case, la locul de munc\u0103 \u0219i pe strad\u0103. Pe lista purt\u0103toare de suflu de libertate se aflau oameni care ofereau speran\u021ba c\u0103 statul polonez, p\u00e2n\u0103 acum subordonat URSS, \u00ee\u0219i va rec\u0103p\u0103ta libertatea mult dorit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Marek Kaminski, pre\u0219edintele Comisiei executive regionale a Sindicatului Solidaritatea din Przemy\u015bl, a fost obligat de c\u0103tre Comisia executiv\u0103 na\u021bional\u0103 s\u0103 \u00eenfiin\u021beze un Comitet civic al Solidarit\u0103\u021bii din voievodatul Przemy\u015bl \u00eempreun\u0103 cu Solidaritatea fermierilor individuali din localitate. \u00cempreun\u0103 cu \u0219eful Solidarit\u0103\u021bii Agricole, Jan Karus, a invitat 15 persoane, printre care Marek Kuchci\u0144ski, s\u0103 se al\u0103ture.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, oameni buni, programul nu este totul. Vechea putere a rezistat. Avea control total asupra mass-media de stat, asupra \u00eentregului aparat de propagand\u0103. Pentru a ajunge la oameni, mesajul independen\u021bei trebuia s\u0103 fie dus direct \u00een strad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

- \u00cen iunie 1989, Przemy\u015bl a fost probabil ora\u0219ul cel mai invadat de bannere \u0219i afi\u0219e electorale ale opozi\u021biei Solidarit\u0103\u021bii din \u00eentreaga Polonie\", \u00ee\u0219i aminte\u0219te Marek Kuchci\u0144ski. - \u00cenc\u0103 din primele zile ale campaniei, \u00een ora\u0219e \u0219i sate s-a purtat un r\u0103zboi al afi\u0219elor - noi afi\u0219e \u0219i bannere ap\u0103reau \u00een locul celor distruse cel mai adesea noaptea, iar uneori sediul Przemy\u015bl era asediat de grupuri de tineri distribuitori, adesea copii, care \u00eempachetau afi\u0219e \u0219i pliante \u00een rucsacuri. Unul dintre pliante, a\u0219a-numitul \"cum s\u0103-\u021bi tai adversarul\", a fost reprodus \u00een 300.000 de exemplare \u00een tipografia clandestin\u0103. \u00centr-o astfel de atmosfer\u0103, adversarul, al c\u0103rui birou de coali\u021bie ar fi fost condus de un cenzor din Przemy\u015bl, nu numai c\u0103 nu avea nicio \u0219ans\u0103 de victorie, dar s-a compromis \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 conving\u0103 aleg\u0103torii cu festivit\u0103\u021bi cu bere \u0219i c\u00e2rna\u021bi distribuite pentru o \"semn\u0103tur\u0103 de sus\u021binere\" \u0219i cu sloganuri inventate \u0219i pictate cu \u0219ablonul, cum ar fi \"coali\u021bia trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige pentru ca Polonia s\u0103 nu piard\u0103\", spune pre\u0219edintele Sejm-ului.<\/p>\n\n\n\n

Casele din Przemysl, magazinele \u0219i chio\u0219curile Ruch disp\u0103reau literalmente sub afi\u0219ele lipite. A fost o adev\u0103rat\u0103 b\u0103t\u0103lie. La sediul alegerilor, apa \u0219i f\u0103ina au fost amestecate pentru a \u00eenlocui adezivul adev\u0103rat. Zeci de persoane au ie\u0219it \u00een strad\u0103 \u0219i au \u00eencercat s\u0103 aga\u021be pliantele \u00een locurile cele mai vizibile. Acest lucru nu a fost u\u0219or. Unii dintre proprietarii de site-uri s-au temut de autorit\u0103\u021bi, au rupt ei \u00een\u0219i\u0219i afi\u0219ele \u0219i au chemat poli\u021bia. Patrule de securitate vizibile au ap\u0103rut \u00een ora\u0219 \u0219i au distrus afi\u0219ele. Din cele 4.000 de pancarte \u0219i bannere ale Solidarit\u0103\u021bii, au smuls aproximativ 3.000! De asemenea, au fost smulse steaguri de solidaritate, iar persoane care pretindeau c\u0103 sunt angaja\u021bi ai departamentului de comer\u021b al prim\u0103riei au for\u021bat administratorii \u0219i comercian\u021bii s\u0103 dea jos de pe vitrinele magazinelor afi\u0219e ale taberei pentru libertate. \u00cen Jaros\u0142aw, Przeworsk \u0219i Lubacz\u00f3w au fost distruse \u0219i anun\u021burile electorale ale Solidarit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen campania electoral\u0103, Comitetul Civic a pus accentul pe educa\u021bia pe teren \u0219i pe deschiderea fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beni. Au fost implicate intelectualitatea, oamenii de cultur\u0103 \u0219i Biserica. Solidaritatea a fost prezentat\u0103 ca o echip\u0103 unit\u0103, cu obiective comune. Pentru a evita diviziunile, au fost nominaliza\u021bi at\u00e2\u021bia candida\u021bi c\u00e2te locuri au fost disponibile. Pentru cet\u0103\u021benii obi\u0219nui\u021bi s\u0103 voteze pentru \"singurul \u0219i unicul candidat de dreapta\" din PZPR, KO a preg\u0103tit \u0219i pliante despre cum s\u0103 voteze. Printre altele, \u00een buletinele electorale se f\u0103cea apel la cet\u0103\u021beni s\u0103 sus\u021bin\u0103 opozi\u021bia, pentru c\u0103 \"le sunte\u021bi datori, pentru c\u0103 sus\u021binerea lor \u00eenseamn\u0103 sf\u00e2r\u0219itul crimelor, al violurilor politice, al suferin\u021belor...\". .<\/p>\n\n\n\n

R\u0103zboiul afi\u0219elor a atins apogeul \u00een noaptea dinaintea alegerilor. Partea Solidarit\u0103\u021bii a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103. Toat\u0103 noaptea, aproape p\u00e2n\u0103 \u00een zori, oamenii s-au furi\u0219at pe str\u0103zile l\u0103turalnice, pe sub ferestre \u0219i \u00een cur\u021bi, lipind \u00een secret anun\u021buri electorale. Ora\u0219e mari, precum Var\u0219ovia, au primit celebrele afi\u0219e pentru acea noapte, care prezentau un \u0219erif cu o insign\u0103 a Solidarit\u0103\u021bii \u00een loc de o stea la rever. Cu toate acestea, nu a ajuns la Przemy\u015bl. Au existat, \u00eens\u0103, alte pliante \u0219i anun\u021buri, ag\u0103\u021bate cu devotament pe unde au putut. De asemenea, au fost at\u00e2rnate acolo unde nu se putea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen diminea\u021ba zilei de duminic\u0103, 4 iunie 1989, s-au deschis sec\u021biile de votare. Prezen\u021ba la vot a fost estimat\u0103 ca fiind nu foarte mare - peste 10 milioane de polonezi din 27 de milioane cu drept de vot nu au votat. Acesta a fost rezultatul apatiei progresive a popula\u021biei, care nu credea c\u0103 alegerile pot schimba ceva. Atmosfera a fost calm\u0103 \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103, f\u0103r\u0103 revolte.<\/p>\n\n\n\n

Izolat\u0103 de urnele de vot, cu un timp de anten\u0103 de o jum\u0103tate de or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, opozi\u021bia nu prea a crezut ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple: din cele 161 de locuri disponibile \u00een Sejm la alegerile libere, a c\u00e2\u0219tigat 160 \u00een primul tur, iar candidatul r\u0103mas a trecut \u00een turul al doilea. Din cele 100 de locuri \u00een Senat din primul tur, candida\u021bii Solidarit\u0103\u021bii au ocupat 92. \u00cen voievodatul Przemy\u015bl, patru candida\u021bi au intrat \u00een parlament: Jan Musia\u0142 \u0219i Tadeusz Ulma pentru Senat, Tadeusz Trelka \u0219i Janusz Onyszkiewicz - pentru Sejm. \u00cen ciuda unui sprijin public at\u00e2t de cople\u0219itor, Solidaritatea era prea slab\u0103 pentru a \u021bine singur\u0103 fr\u00e2iele puterii. \u00cen ciuda at\u00e2tor eforturi depuse de-a lungul multor ani, oamenii din Solidaritatea nu au putut suporta povara schimb\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Marek Kaminski spune ast\u0103zi: Apreciez c\u0103 s-a ajuns f\u0103r\u0103 v\u0103rsare de s\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la alegeri, dar cu o asemenea for\u021b\u0103, avantaj, sprijin popular, Solidaritatea ar fi trebuit s\u0103 pun\u0103 condi\u021bii. Am un mare regret \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest lucru. Solidaritatea era slab\u0103 \u0219i controlat\u0103 de comuni\u0219ti. Am ratat \u0219i mi\u0219carea Wilczek din '85. \u0218i-au aliniat oamenii, i-au \u00eempins pe ursuzi \u00een companii. \u00cen \u00eent\u00e2lnirile, inclusiv cu Wa\u0142\u0119sa, pe care \u00eel tratam ca pe singurul lider la acea vreme, nu mi-am imaginat niciodat\u0103 c\u0103 sunt oameni care vor face alian\u021be cu comuni\u0219tii. Mi-e ru\u0219ine c\u0103 am stat cu ei atunci. Ne doream independen\u021ba, Republica Popular\u0103 Polonez\u0103 nu era un stat polonez independent. Cum ar fi trebuit s\u0103 ne sim\u021bim c\u00e2nd l-am ales pe Jaruzelski ca pre\u0219edinte al Poloniei? - \u00eentreab\u0103 Kaminski.<\/p>\n\n\n\n

Jan Karu\u015b, \u0219eful Solidarno\u015b\u0107 Rolnicza, vorbe\u0219te, de asemenea, despre evenimentele de dup\u0103 89 pe un ton deprimant despre \u00eempotrivirea politic\u0103 \u0219i despre \u00eenfierea comuni\u0219tilor asupra bunurilor na\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, deputa\u021bii \u0219i senatorii ale\u0219i au lipsit. \u00cen \"Spojrzenia Przemyskie\" din decembrie 1989, Marek Kuchci\u0144ski a scris despre nemul\u021bumirea \u0219i ner\u0103bdarea unei societ\u0103\u021bi ignorate de autorit\u0103\u021bi, despre lipsa de inteligen\u021b\u0103 \u0219i neputin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, nimeni nu regret\u0103 acest efort. Cei care au mers la urne pe 4 iunie au vrut pur \u0219i simplu s\u0103 r\u0103stoarne comunismul. Au reu\u0219it, dar schimbarea nu a venit u\u0219or, iar noi \u00eenc\u0103 mai culegem recolta neglijen\u021bei de atunci.<\/p>\n\n\n\n

- Dup\u0103 89, am \u00eenceput s\u0103 ne asum\u0103m responsabilitatea pentru stat: la nivelul administra\u021biei locale, al institu\u021biilor de stat \u0219i locale. Privind retrospectiv, putem spune c\u0103 am f\u0103cut tot ceea ce se putea face la acel moment. Ne a\u0219teptam la schimb\u0103ri \u00een puterea de stat, am fost dezam\u0103gi\u021bi, dar acest lucru nu ne-a descurajat s\u0103 lucr\u0103m. Din perspectiva de ast\u0103zi, lucrurile arat\u0103 pu\u021bin diferit: un mic grup de oameni a f\u0103cut minuni, lupt\u00e2nd \u00eempotriva regimului comunist ca David \u00eempotriva lui Goliat\", \u00ee\u0219i aminte\u0219te Marek Kuchci\u0144ski.<\/p>\n\n\n\n

Marta Olejnik<\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n