Construirea independenței
Transformarea politică a oferit posibilitatea unei activități sociale libere și independente. În 1990, la inițiativa lui Marek Kuchciński și a unui grup de prieteni, a fost înființat Przemyskie Towarzystwo Kulturalne (PTK), care a fost un succesor direct al mediului cultural independent din anii '80. Kuchciński a devenit președinte al PTK, Artur Wilgucki a devenit vicepreședinte, iar Zygmunt Grzesiak a devenit trezorier. Scopul Societății a fost definit ca fiind promovarea creativității în domeniile culturii, științei și politicii "ca fiind autonomă față de formele care monopolizează viața publică". Societatea a menținut tradițiile asociate cu Strysz Cultural în domeniile culturii și artei. Pe de altă parte, problemele socio-politice au fost moderate în cadrul nou înființatului Club New State, care a organizat întâlniri cu, printre alții, Jarosław Kaczyński, Janusz Onyszkiewicz și Zbigniew Romaszewski.
De o importanță majoră a fost Conferința cetățenilor polono-britanici (Krasiczyn, 15-20 septembrie 1990), la care au participat, printre alții, Roger Scruton (https://www.scruton.org/), Jacek Bartyzel, Zdzisław Najder, parlamentari polonezi și parlamentari britanici din Camera Comunelor, precum și conferința "Politica estică poloneză. Chances and Threats" (Przemyśl 1992), cu participarea lui Adolf Juzwenko și Grzegorz Kostrzewa-Zorbas, printre alții. În 1994, PTK a inițiat reînființarea Orchestrei de Cameră Capella Premisliensis, avându-l ca director muzical pe Marek Zazula, un vechi colaborator al "Mansardei culturale".
În decembrie 1989, a apărut primul număr al revistei lunare Spojrzenia Przemyskie (Opinii din Przemyśl), o publicație periodică editată de PTK până în aprilie 1993. Din echipa editorială au făcut parte Marek Kuchciński, precum și: Ryszard Głowacki, Jan Jarosz, Józef Kurylak, Dorota Mech, Wojciech Mikuła și Artur Wilgucki. În primul număr al revistei, editorii și-au declarat independența: "Dorim să fim nu numai independenți, ci și, poate mai ales, corecți. Corect față de cei datorită cărora putem exista, adică datorită Comitetului Civic Solidaritatea din Przemyśl, și față de cei care au muncit atâția ani pentru ca noi să nu putem exista." În ciuda faptului că membrii echipei editoriale au anunțat că își vor concentra atenția asupra problemelor locale, subiectele abordate au depășit cu mult curtea locală, fiind abordate și probleme naționale și internaționale, ceea ce a conferit revistei un statut de formator de opinie. Al treilea număr, din mai 1990, a fost dedicat în principal alegerilor locale și promovării candidaților Comitetului Civic "Solidaritatea" Przemyśl. Se pare că atât Marek Kuchciński, cât și ceilalți membri ai redacției din acea primă perioadă de activitate au ținut foarte mult să mențină o formă pură de activitate civică, în spiritul responsabilității pentru dezvoltarea patriei mici și mari.
Spojrzenia Przemyskie (Priviri din Przemysl) nu a neglijat să relateze despre probleme strict locale care priveau administrația locală din Przemyśl, dar paginile revistei au fost rezervate și unor autori extrem de importanți care au aprofundat probleme internaționale, politice și sociale importante. Prin urmare, prezența unor oameni precum Zbigniew Brzeziński, Roger Scruton, Krzysztof Zanussi, Jan Olszewski și Bohdan Urbankowski nu este surprinzătoare. Omiliile episcopului Ignacy Tokarczuk, Ordinarul de Przemyśl, au fost tipărite de mai multe ori. Problemele de identitate și cultură au fost reflectate și în paginile revistei "Spojrzeń Przemyskie". Nu s-a renunțat nici la acoperirea evenimentelor din "mansardă" și nici la promovarea artiștilor locali. Ultimul număr dublu al revistei (15-16) a fost publicat pentru lunile martie-aprilie 1993.
În 1994, PTK a sprijinit Coaliția pentru administrația locală a orașului Przemyśl în alegerile locale. Mai mulți membri ai Societății au fost apoi aleși consilieri, printre care Marek Kuchciński și Dorota Mech-Kuchcińska.
După ce Acțiunea Electorală Solidaritatea a câștigat alegerile din 1997 și Jerzy Buzek a devenit prim-ministru, a început să lucreze la o reformă a administrației publice. Având în vedere anunțul că Prze- myśl își va pierde statutul de oraș provincial, în mediul PTK, sub conducerea lui Marek Kuchciński, au fost întreprinse lucrări conceptuale cu privire la postulatele menținerii instituțiilor de natură regională care erau importante pentru dezvoltarea orașului. În legătură cu reforma planificată, Consiliul de administrație al PTK și New Country Club au înaintat prim-ministrului Buzek, la 8 aprilie 1998, un proiect de program privind "Măsuri pentru menținerea condițiilor de dezvoltare a orașului Przemyśl și a zonei Przemyśl". Printre postulate se numărau menținerea sediilor Conservatorului Provincial al Monumentelor Istorice, a Biroului Vamal și a Gărzii de Frontieră, ridicarea Muzeului Național al Regiunii Przemysl la rangul de instituție centrală, amplasarea traseului autostrăzii planificate la sud de Jaroslaw și Radymno și acordarea de asistență pentru înființarea unei universități de științe umaniste de anvergură internațională. Principalele postulate formulate de PTK la acea vreme au fost îndeplinite în diferite perspective temporale.
Marek Kuchciński, în calitate de președinte al PTK, a semnat o scrisoare similară la 7 mai și a adresat-o lui Jerzy Kropiwnicki, președintele Centrului guvernamental pentru studii strategice. În aceasta, el a inclus justificarea menținerii sediului central al PTKZ și ridicarea MNZP și a Departamentului de Arboret și Fiziologie din Bolestraszyce la statutul de instituții centrale. Aceeași gamă de revendicări se regăsește și în poziția Consiliului Local Przemyśl, pregătită în mare parte de Marek Kuchciński în calitate de consilier.
Societatea Culturală Przemyśl a realizat, de asemenea, un proiect interesant la sfârșitul anilor 1990, și anume crearea Institutului de Politică Regională. La acea vreme, Consiliul de administrație al Societății era format din Marek Kuchciński - președinte, Waldemar Wiglusz - vicepreședinte, Jan Jarosz - secretar, Zygmunt Grze- siak - trezorier și Mateusz Pieniążek - membru. Institutul de Politică Regională a colaborat activ cu deputatul Adam Łoziński și cu senatorul Witold Kowalski. Acesta a fost creat ca răspuns la provocările reformei administrației publice. Având în vedere transferul planificat al multor competențe și resurse la nivel local, s-a considerat că RPI ar fi o platformă excelentă pentru schimbul de opinii și formarea de opinii cu privire la problemele regionale. Potrivit lui Marek Kuchciński, IPR urma să se concentreze pe programe privind educația civică, protecția patrimoniului cultural și natural, protecția mediului și dezvoltarea turismului, precum și să contribuie la promovarea regiunii și la elaborarea strategiilor de dezvoltare regională. Un element important al acestor activități urma să fie sprijinul pentru înființarea unei universități cu caracter internațional. Prin urmare, Institutul de Politică Regională a fost o altă inițiativă care a luat naștere în cadrul PTK. După cum a declarat Waldemar Wiglusz, "activitatea PTK a încetat practic după ce Marek Kuchciński s-a implicat în politică, deoarece nu a fost posibil să se creeze un lider care să continue ideea".
În afară de editarea revistei "Przemyskie Spojrzeń", Marek Kuchciński a colaborat activ și cu alte publicații periodice, printre care: săptămânalul "San", "Rola Katolicka", "Nowy Państwo" și "Nowy Dziennik" din New York. În anii 1990, a fost corespondent al postului polonez de radio Lviv, precum și vicepreședinte și apoi președinte al Consiliului de programe al Radio Rzeszów. În acea perioadă, a fost, de asemenea, vicepreședinte al filialei din Rzeszów a Asociației Jurnaliștilor Polonezi.
Extras din cartea lui Jan Draus și Dariusz Iwaneczka
"De la Przemyśl la politica mare. Biografia politică a lui Marek Kuchcinski“
(Carte în pregătire pentru tipar)
