.

(Extras dintr-o carte în curs de pregătire pentru publicare)

JAN DRAUS, DARIUSZ IWANECZKO

De la Przemyśl la politica mare. Biografia politică a lui Marek Kuchcinski Przemyśl 2021

Recenzenți: Prof. Dr. Waldemar Paruch, Prof. Dr. Ryszard Terlecki, Dr. Maciej Szymanowski

.

Capitolul II

Împotriva regimului comunist (1980-1989)

1. activități de opoziție

.

(...)"...Datorită administrării unei ferme horticole, Kuchciński s-a implicat în crearea și, mai târziu, în activitatea Solidarității Rurale. Prima întâlnire, care a inițiat crearea Asociației de Solidaritate a Fermierilor Individuali (NSZZ Rolników Indywidualnych "Solidarność"), a avut loc la sediul din Przemyśl al Asociației "Pax", la 15 septembrie 1980, la care au participat aproape 30 de persoane, printre care Zdzisław Malawski, Maciej Małagowski, Andrzej Mołoń, Wit Siwiec, Jerzy Bonarek și Marek Kuchciński. Întâlnirile ulterioare au avut loc la sediul Solidarității de pe Kamienny Most, iar apoi, la începutul lunilor noiembrie și decembrie, la clubul PSM-WSS "Społem" din strada Wincentego Pstrowskiego (acum bp. Jakub Glazer). Printre participanți s-au numărat Jan Kułaj (1958-2020), ulterior președinte al NSZZ RI "S", Stanisław Pajda și Jan Karuś. Kuchciński a organizat, împreună cu Jerzy Bonarek, reuniunile de înființare a structurilor Solidarității rurale. Acestea au avut loc, printre altele, în Ostrów lângă Przemyśl, Łętownia, Nehrybka și Hermanowice. Ulterior, Jerzy Bonarek a luat parte la grevele din Ustrzyki și Przemyśl. Marek Kuchciński a sprijinit grevele deoarece, după cum își amintește, în sezoanele de iarnă și primăvară se ocupa de grădinărit (producția timpurie de legume accelerate), ceea ce necesita o prezență permanentă în Przemyśl. Jerzy Bonarek, un prieten al lui Kuchciński, conducea, de asemenea, o fermă horticolă de familie împreună cu tatăl său, alături..."(...)

.

"(...)Capelaniile fermierilor erau cele mai active în dieceza de Przemyśl, deși activiștii opoziției din orașe se întâlneau și ei în cadrul unor retrageri organizate de aceste cercuri. Această formă de activitate a fost inițiată de Capelania Fermierilor (DR) din Krasiczyn, înființată încă de la sfârșitul anului 1982, inițiată și animată de părintele Stanisław Bartmiński. Prima retragere a DR la Krasiczyn a avut loc în perioada 8-12 decembrie 1982, la care au participat 45 de activiști ai opoziției, din zece dieceze din Polonia. Sosirea lor a fost organizată de Wieńczysław Nowacki și Marek Kuchciński. Participanții la această întâlnire au trimis o scrisoare specială Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea cu informații despre înființarea primei capelanii a agricultorilor din Polonia. O copie a acestei scrisori se află în posesia părintelui Bartminski. Din voievodatul Przemyśl, cei mai frecvenți participanți la întâlnirile lunare din Krasiczyn au fost, printre alții, Jan Karuś, Augustyn Czubocha, Henryk Cząstka și Marek Kuchciński. Întâlnirile DR din Krasiczyn au fost observate de autoritățile comuniste, care le considerau ca fiind activități ale opoziției. La 5 martie 1983, persoane care se întorceau de la o întâlnire cu pastorul Dr. Kazimierz Ryczan (1939-2017), pe atunci profesor la Universitatea Catolică din Lublin (KUL), au fost scoase din autobuz și reținute, iar apoi interogate. Marek Kuchciński a fost ținut în arest preventiv pe strada Maja nr. 26 1, în așa-numita "gaură", timp de 24 de ore.

Pe lângă funcția lor formativă fundamentală, capelaniile au jucat un rol extrem de important ca forumuri pentru întâlniri și schimburi de idei. Acestea au fost, de asemenea, în centrul activităților de ajutorare, cum ar fi marea campanie "De la sat la oraș". Kuchciński a raportat ani mai târziu: "În Silezia, am colaborat cu Comitetul de ajutorare a celor internați, în care a activat, printre alții, doamna Maria Klimowicz (1941-1995), sora părintelui Stanisław. Am mers cu părintele Bartmiński și cu mine prin parohii și am stabilit cu fiecare preot paroh să colectăm alimente în ziua respectivă: cartofi, morcovi, sfeclă roșie, făină, orice aveau oamenii. Apoi organizam transportul și călătoream cu Jurek Bonarek și cu regretatul Andrzej Tumidajski în diferite locuri, cum ar fi Zapałów, lângă Jarosław, sau chiar în zona Jasło; împachetam mâncarea într-un camion și călătoream spre Silezia, unde era descărcată într-un loc potrivit, de obicei într-o parohie".

Episcopul Ignacy Tokarczuk (1918-2012), un mare susținător și promotor al creării de capelaniile comunitare, a mers chiar mai departe când, în 1984, a încurajat crearea unei "bănci de oameni de bunăvoință" pentru a oferi asistență materială, medicală și culturală tuturor celor aflați în nevoie. Stimulând activitatea socială, ordinarul din Przemyśl a încurajat genul de activitate care ar fi adus redresarea din criză și reînnoirea morală și politică. În acest sens, a comparat cei 40 de ani ai Republicii Populare Poloneze cu șederea lui Hristos în deșert. Astfel de teze erau în concordanță cu filozofia "marșului lung". Încurajarea activității independente în societate nu era favorabilă din punctul de vedere al autorităților și al aparatului de securitate al acestora. Capelaniile fermierilor au fost văzute de autorități ca o amenințare, deoarece "este o structură menită să elimine sau să înlocuiască structura existentă a organizațiilor din mediul rural". Capelaniile au fost tratate pe picior de egalitate cu activitățile opoziției. Prin urmare, oriunde au fost create, SB a înființat cazuri de obiecte. În Voievodatul Rzeszów, cercurile de pastoralism agricol au fost controlate în cadrul unui caz cu numele de cod Ciobanul, stabilit în februarie 1984. Acesta a fost finalizat abia la 20 octombrie 1989.

Exemplul pastoralei din Krasiczyn s-a răspândit în alte parohii. În februarie 1984, un grup de enoriași din Stubno și-a anunțat preotul paroh despre dorința de a organiza un Studiu asupra Doctrinei Sociale a Bisericii, ca parte a DR. Această inițiativă a fost contracarată de SB. Potrivit autorităților, inițiativele de organizare a RD au venit din partea episcopului de Przemyśl. Se credea că el nu numai că a inspirat, ci chiar a dat ordine în acest sens, ca, de exemplu, în cazul DR din Jarosław. Pe teritoriul voievodatului Przemyśl, a fost înființată și o DR în Zarzecz. Părintele Bartminski, care a călătorit în diferite parohii pentru a da sfaturi despre cum să organizeze munca comunitară, a avut un rol esențial în organizarea unor astfel de activități pastorale în cadrul diecezei. La 1 februarie 1984, formarea unei DR a fost încurajată de către enoriașii din Lutcza. În timpul discursului său, acesta a subliniat scopul RD, care era de a stimula fermierii și familiile lor să învețe despre istoria lor nativă și de a-i educa în ceea ce privește respectul față de pământ, astfel încât să fie capabili să îl apere împotriva exploatării și opresiunii. În Przemyśl, Divizia IV a RSU a înființat un caz obiect, cu numele de cod Wspólnota, la 27 mai 1985, privind "activiștii laici în îngrijirea pastorală a fermierilor". Potrivit șefului Departamentului VI al WUSW, căpitanul Michał Buczkowski, în ianuarie 1986, SB din Przemyśl avea nouă colaboratori secreți în cadrul acestui caz. Un an mai târziu, Departamentul VI avea deja 37 de TW. Căpitanul M. Tabisz, care se ocupa de acest caz, se număra printre activiștii activi ai DR: Jan Karusia, Henryk Cząstka, Waldemar Mikołowicz (1938-2017), Jerzy Bonark, Marek Kuchciński, Stanisław Diabin (1950-2006), Jarosław Śliwiński, Mieczysław Stopyra (1932-2014)33, Tadeusz Trelka, Augustyn Czubocha și Władysław Balicki. După ce Tabisz a părăsit SB în 1986, locotenentul Jan Olchowy a preluat gestionarea cazului.(...)"

                                             

(...)"...Șeful SB din cadrul Ministerului de Interne, generalul-maior Władysław Ciastoń, a emis o "Decizie" la 17 august 1985, în care a ordonat luarea de măsuri active împotriva structurilor subterane din întreaga Polonie. Motivul principal pentru activarea SB a fost campania electorală în curs de desfășurare a Sejm-ului. Punerea în aplicare a deciziei lui Ciastoń a fost resimțită puternic de rezistența din Przemyśl, ale cărei activități au fost pentru scurt timp dezorganizate. La 26 septembrie, Serviciul de Securitate a stabilit că din grupul de persoane care urmau să distribuie pliante de boicotare a alegerilor făceau parte: Stanisław Baran (1947-2016), Andrzej Kucharski, Jan Ekiert, Edward Wańczak (1946-?), Marek Kamiński și Marek Kuchciński. La 27 septembrie, au fost efectuate percheziții și au fost descoperite cantități semnificative de pliante și de literatură fără debit. La locuința lui Marek Kuchciński, de pe strada Węgierska, la ora 6.40 dimineața, au apărut cinci ofițeri SB, printre care Zdzisław Gancarz și Bogusław Kozek. De asemenea, au fost percheziționate apartamentele celorlalți activiști. Cei reținuți au fost: Kamiński (RKW), Kuchciński (OKOR) și Kucharski.

În plus, la locuința lui Kaminski au fost găsite copii ale unei matrice de duplicat. Kuchciński a fost privat de exemplare ale publicațiilor clandestine și de o mașină de scris Hebros, care i-a fost restituită ulterior. În afară de publicații de carte și volume de poezie (printre care Report from a Besieged City de Zbigniew Herbert și de Julian Kornhauser) și casete și copii ale lui Busola, cutii de carton cu inscripția: "Oaspete, simțiți-vă în siguranță, nu există socialism în această casă, Republica Populară începe dincolo de gard". Arestul preventiv a fost aplicat lui Kaminski și Kuchcinski. Toți au refuzat să depună mărturie. De asemenea, interogatul Stanisław Baran nu a incriminat pe nimeni prin mărturia sa. Informația despre arestarea acestor activiști a fost anunțată în bisericile din Przemyśl, unde oamenii s-au rugat pentru eliberarea lor. Familiile lor au primit îngrijire și asistență materială.

Kuchcinski a fost reținut în Jarosław. Acolo a refuzat să mănânce, lucru pe care l-a explicat printr-o dietă cu ficat. În același timp, Wieńczysław Nowacki a fost arestat și încarcerat, de asemenea, în centrul de detenție Jarosław, unde a anunțat o grevă a foamei, pe care a făcut-o timp de 42 de zile. Ancheta din partea Procuraturii provinciale a fost condusă de Józef Piechota, în timp ce apărarea inculpaților a fost asigurată de avocații Jan Hołysz (1954-2018) și Andrzej Matusiewicz. În cele din urmă, la 22 noiembrie, ambii inculpați au fost eliberați din arest. În cazul lui Kucharski, ancheta a fost întreruptă din cauza insuficienței dovezilor de vinovăție. La 12 februarie 1986, procurorul a înaintat un rechizitoriu împotriva lui Kaminski și Kucharski. Ceilalți doi inculpați au evitat să se prezinte la audieri. În cele din urmă, la 10 octombrie 1986, Tribunalul Districtual Przemyśl a suspendat procedura. Kaminski și Kuchcinski au făcut o declarație că nu se vor întoarce pe calea activității interzise de lege. Cu siguranță, arestarea și procedurile în curs împotriva unuia dintre membrii conducerii RKW Przemyśl, precum și împotriva unuia dintre liderii activităților OKOR din Przemyśl, au avut un impact asupra dezorganizării activității opoziției și au stârnit temeri că vor fi urmate de alte arestări. Deși a existat o încetinire a activităților structurilor clandestine din Przemyśl, atât Kuchciński, cât și Kaminski nu au renunțat la activitățile lor clandestine...".

                                               

4. Comitetul pentru cetățeni

(...) "După încheierea discuțiilor de la Masa Rotundă din 5 aprilie 1989, una dintre concluziile cheie ale acestora fiind decizia de a organiza alegeri parțial libere pentru Sejm și Senat, partidul de opoziție s-a angajat în activități intensive. Chiar înainte de începerea discuțiilor de la Masa Rotundă, la 18 decembrie 1988, a fost înființat Comitetul Civic, sub președinția lui Lech Wałęsa, președintele NSZZ "Solidarność".

La 15 aprilie 1989, la Przemyśl a fost constituit Comitetul Civic al "S", a cărui sarcină era de a selecta candidații la alegerile parlamentare și de a desfășura o campanie electorală. Acesta a fost înființat de cei doi președinți ai structurilor Solidarității: cel al muncitorilor, Marek Kamiński, și cel al agriculturii, Jan Karuś. La început, KO-ul provincial avea 26 de membri. După câteva zile, numărul acestora a crescut la 45, cu Stanisław Żółkiewicz (1935-2019) în calitate de președinte.

Marek Kuchciński, care se bucură de o mare încredere, a devenit membru al KO și, după demisia lui Jacek Mleczko, deja în timpul campaniei electorale, a preluat funcția de purtător de cuvânt. Tatăl său, Zbigniew Kuchciński, care se bucura de un mare respect în diverse cercuri din Przemyśl, s-a alăturat și el KO "S" din Przemyśl (...)".

     .

"(...)În cele din urmă, Tadeusz Ulma (1923-1996) și Jan Musiał au candidat pentru un loc în Senat din partea Voievodatului Przemyśl, în timp ce Janusz Onyszkiewicz și Tadeusz Trelka au candidat pentru un loc în Sejm.

Desfășurarea unei campanii electorale eficiente a devenit o prioritate. Marek Kuchciński, în calitate de membru al KO și purtător de cuvânt al acestuia, a fost una dintre principalele persoane implicate în activitățile de campanie. Și-a pus tot timpul la dispoziție și a pus la dispoziție și mașina sa. El a fost cel mai mare sprijin pentru secretarul cu normă întreagă al KO Waldemar Wiglusz; de fapt, amândoi au îndeplinit atribuțiile de șef al biroului electoral, situat în actuala Piață a Legiunii(...)".

.

.